Posts Tagged “pădure”

UPDATE MUZICAL - 18.05 - Ideea lui Simion Cristian este foarte bună… Să propunem o altă melodie, “Cântec pentru mama lor”, în interpretarea lui Victor Socaciu…


Cenaclul Flacara (Nicu Alifantis) - Trăiască România

UPDATE - 12.23 - O poezie pe care am scris-o mai demult, dar pe care am dorit să o repun pe blog, chiar în această zi. “Noi suntem ţara lui Dorel”

Ţara lui Dorel

Noi suntem ţara lui… Dorel
Dorelul din reclamă,
Râdem de noi, râdem de el
Şi facem panaramă.
Noi suntem ţara lui Dorel,
E Bulă perimat,
Ne facem din beţivi model
Şi ne-mbătăm treptat.
În ţara noastră este haz,
Noi suntem clovnii noştri,
Extragem râsul din necaz
Şi ne hlizim ca proştii.
nullVotaţi „Dorel”, votaţi lejer,
Cu ochelari de cal,
Reduşi la propriul cartier,
La circul conjugal,
La nebunia de a fi
Dezamăgiţi frecvent,
La toată drama de a-ţi şti
Eşecul permanent.
Noi suntem ţara lui Dorel,
Ne place şmecheria,
Când n-avem bani în portofel
Plecăm din România.
Ne-am divizat, ne divizăm
În tabere opuse
În cimitire promovăm
Morminte suprapuse
Suntem mai separaţi ca ieri,
Mai vinovaţi ca mâine,
Ni se oferă-n dar poveri
Şi mari scumpiri la pâine.
Noi suntem ţara lui Dorel,
Aşa ne este firea,
Ce trist e când prezintă el
Reclama la… „Unirea”!

nullUPDATE – ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI – 12.00 - LA MULŢI ANI, ROMÂNIA! Te-am văzut cu ochii în lacrimi, pierdută prin ceaţă, în timp ce oamenii politici făceau baie de mulţime la Arcul de Triumf. Nici usturoi nu au mâncat, nici gura nu le miroase… Aveau piepturile bombate, a mândrie naţională redescoperită o dată pe an. După ce s-a încheiat parada, mi-am adus aminte că nu avem nici guvern, nici buget. Avem, în schimb, din ce în ce mai puţine speranţe… LA MULŢI ANI, ROMÂNIA, spunea cineva că e loc şi pentru mai rău… Ne-am învăţat cu răul, carevasăzică, mâncăm lehamitea din aceeaşi gamelă…


PĂDUREA DIN TRUP


Phoenix - Fata verde (1992)


Păşesc pe potecă de cuget,
Atent să nu împăienjenesc liniştea prăfuită
A unor amintiri ce-şi dorm iepureşte
Neîmplinirile…
Sunt trecător printr-o pădure în care copacii
Nu reprezintă altceva decât punctele de reper
Ale existenţei mele…
Calc iarba viselor dragi,
Făcute cu ochii deschişi,
Mă agăţ cu disperare de liane
Ce-mi poartă durerile de la un copac la altul,
De la un an la altul, de la nu minut la altul
Şi tai cu o macetă virtuală
Hăţişul contemporan
Care-mi ridică în cale baricade…
E multă nemişcare în pădurea trăită de mine,
Iar întinderea ei este direct proporţională
Cu suprafaţa temporală cuprinsă între
Momentul când am devenit cel care sunt
Şi secunda în care mă voi aşeza în veşnicie…
Nu ştiu unde mă poartă această potecă
Desenată de paşii mei adeseori grăbiţi.
Capătul ei se pierde în povestea pădurii
Din trupurile noastre,
Iar liziera nu este altceva decât
Vamă obligatorie
Prin care vom trece
Spre a descoperi
Că lumea nu se termină cu noi…

SURSA FOTO - http://www.tuswallpapersgratis.com

null

Comments 70 Comments »

UPDATE MUZICAL - Polonezii s-au pus pe rock. Vă propun o trupă - UnSUN - “Whispers”. Albumul lor de debut (”The End of Life”) a apărut în septembrie 2008. Ce părere aveţi?

FOTO UPDATE - 13.50 - O fotografie foarte frumoasă primită de la Gabi, o fotografie care merge de minune cu textul de astăzi. Mulţumesc, Gabi!
null

Visul… rămâne unica posibilitate de evadare dintr-o lume în care despre iubire se vorbeşte în termeni vulgari. Distanţa dintre „fuck you” şi „te iubesc” devine, pe zi ce trece, din ce în ce mai scurtă, iar îndrăgostiţii preferă să-şi arunce cu sentimentele în ochi, înjurându-se de mame sub privirile mirate ale poeţilor-statui care ridicau, odinioară, osanale sentimentului profund şi substantivului comun „dor”. Refugiat în visul continuu, culegi cu degete tremurânde o floare de pe pajiştea în care ai intrat traversând pădurea seculară, iar o rază de soare îţi trimite, printre nori, salutul celest care nu mai poate fi transmis pretutindeni din cauza smogului. Îţi doreşti să nu te mai trezeşti din acest vis, fiindcă revenirea la realitate – şi nu „în realitate” – devine confruntare sălbatecă şi sângeroasă cu incapacitatea de a trăi permanent sub zodia iubirii. Dragostea s-a auto-exilat într-o Zonă Moartă (poate aţi citit romanul cu acelaşi nume al lui Stephen King), lăsând în urmă decoruri de carton prin care se mişcă natural doar ura… Absenţa serenadelor ar putea fi trecută uşor cu vederea, pentru că nu toţi îndrăgostiţii trebuie să fie şi menestreli. Însă absenţa poeziei recitate sub banalul clar de lună înfige cuţit cu lamă oţelită în ultimele inimi care bat romantic. Rămâi în visul pe care nu ai curajul să îl povesteşti nimănui, dar cine crede că un somnifer poate ajuta la permanentizarea stării onirice se înşeală. Romanticii de pe planeta unde romantismul va fi, într-un târziu, scos în afara legii au încă puterea de a visa cu ochii deschişi, închizându-i doar atunci când, în sălile de tribunal, creşte rata divorţurilor survenite din vina ambelor părţi…

Sursa FOTO - parkgallery.net

Comments 50 Comments »

www.Bloggerul.ro Hosted by powerhost.ro | Hi5 Email Finder | Reclamatii pe blogul consumatorului