CRISTIAN LISANDRU

UPDATE - 21.21 - SEARĂ CU CÂNTEC - EPICA - “Quietus”… NOTĂ - Epica este o formaţie de muzică metal simfonic şi gotic din Olanda, fondată în 2002 de către Mark Jansen, fost membru al formaţiei After Forever. Cântăreaţa iniţială a grupului, Helena Michaelsen a fost înlocuită de Simone Simons în anul 2003. După această schimbare, numele final al formaţiei, Epica, a fost inspirat de albumul cu acelaşi nume al formaţiei americane Kamelot. Mai multe informaţii găsiţi aici…

UPDATE – 13.35 – Îmi lipesc urechea de creuzetul miraculos în care se dezvoltă rodul iubirii noastre şi mă înfior atunci când o lacrimă de fericire se scurge pe obrazul fierbinte. Mărturisesc că nu am fost niciodată mai bucuros şi mai plin de viaţă ca acum, iar această stare cotidiană specială pune sufletului aripile unei mângâieri frenetice… TE IUBESC, Geanina mea iubită, îţi mulţumesc pentru tot şi îţi mângâi sufletul cu dorul meu neistovit…

UN UNIVERS PARALEL AL IUBIRII…


Kitaro-Cosmic love(The best of Kitaro 2, 1999)

Alături de tine am păşit
Într-un univers paralel,
Atingând cu tălpile goale
Firele de iarbă crudă ale iubirii depline…
Încolţiseră în aşteptarea noastră
Străpungând pământ reavăn,
Hrănite de seva speranţei
Care nu intră nicicând în moarte clinică

Şi ne-au aşternut pat catifelat
Pentru a ne depune liniştea
În culcuşul ocrotitor
Al unei alte lumi.
Ni s-au pus la dispoziţie
Planete nenumărate,
Iar sateliţi naturali
Au dansat în mişcare de rotaţie ameţitoare
Sub incandescentul acompaniament stelar…
Mii de comete şi-au modificat binevoitoare
Traiectoria ancestrală
Pentru a ne lumina impetuoase
Cerul nopţilor de dragoste profundă,
Iar astronomi pământeni
Au lustruit cu frenezie lentilele
Telescoapelor moderne
În încercarea de a surprinde paradoxalul spectacol
Desfăşurat la distanţă de ani lumină
Pe o scenă universală a iubirii
Dintr-o lume paralelă intersectată temporar
Cu aceea părăsită de noi…

SURSA FOTO - toiluna.blogdrive.com

Îţi cânt iubirea în fiecare oră a zilelor
Care aştern peste noi
Bucuria percepută
Printr-o creştere constantă a pulsului…
Există un miracol evident
Al sentimentelor intersectate
Şi îmbrăţişate permanent,
Iar transformarea mea în menestrel modern
Hrănit cotidian
De apa vie a buzelor tale
Este o rezultantă firească
A dorului nestins
Înfipt în trupul înfometat,
Niciodată sătul de dragoste…
Noi ne-am regăsit în această viaţă
După ce ne iubisem constant
În universuri paralele
Şi ne pierdusem temporar
Fiindcă soarta ingrată a ţinut morţiş
Să devină ironică
Un oarecare interval de timp…
Recuperăm cu aviditate anii
În care ne iubeam
Fără să ne atingem,
Conştienţi că reîntâlnirea prezisă
Pe o frunză verde a destinului
Nu mai poate fi contestată de nimeni…
Îţi cânt iubirea în fiecare oră,
Iar universurile paralele
În care ne-am îmbrăţişat de-a lungul vremurilor
Devin treptele de lumină
Aşezate sub paşii noştri
Ce şi-au căutat drumul către
Un orizont comun…

SURSA FOTO - fineartamerica.com

Zucchero - My Love