DE-ALE CHEFLIILOR - CINE PUPĂ UNDE-A SCUIPAT…
Posted by: chris39 in J. DE-ALE CHEFLIILOR, tags: afiş, alegeri, Băsescu, beţie, Bombonel, cheflii, Cotroceni, Crin Antonescu, discuţii, folclor, Hitler, Ion Iliescu, Klaus Johannis, mahala, mineri, Mircea Geoană, Nicu Albu, Nicu Paleru, petrecere, politică, Romexpo, Udrea, vin, votare
UPDATE POLITICO-MUZICAL - 10.22 - O DEDICAŢIE SPECIALĂ PENTRU VIITORUL EX-PREŞEDINTE BĂSESCU… “Amar, amar”… Dar suntem siguri că domnul ex-preşedinte va privi întotdeauna numai partea plină a paharului!
GENERIC Amar, Amar.
SĂ NU UITĂM NICI DE GEOANĂ, “CATINDATUL” CARE SE VISEAZĂ DEJA LA COTROCENI, ALĂTURI DE HREBENCIUC-RICHELIEU…
BANCUL ZILEI - “Un studiu sociologic arata ca barbatii, in general, ies la baut din doua motive:
1. N-au femeie.
2. Au femeie”.
DE-ALE CHEFLIILOR…
Ion Dolanescu-Tanta
Ovidiu Rusu - Crin Antonescu
IMN PSD Geoana - geoana presedinte
Crin pupă unde a scuipat – părerea mea! Sandu Şpriţ dă paharul pe gât şi apucă plin de draci sticla cu vin. Aproape că o scapă printre degete dar evenimentul nedorit nu se produce. Umple paharul pe jumătate, toarnă şi apă minerală, apoi plimbă privirea de la Gicu la Gore. Să nu spuneţi că greşesc, fiindcă îmi iau viteză şi vă iau şi la palme. Crin – îl făcea pe Geoană mincinos şi producea clăbuci în colţul gurii pe scenele electorale, cu staful în spate şi cu fularul galben la gât – se trage acu’ în poze cu adversarul. 
Mie îmi miroase a spirit de haită. Băsescu e răul absolut – bine, bine, nici bun nu este, evident, m-am plictisit şi eu de ifosele lui -, iar virginele politicii, sulemenite corespunzător şi echipate excitant, respectiv Crin, Geoană şi Marko Bela, s-au unit împotriva marinarului pentru a apăra glia străbună cotropită de invective şi intemperii. Românul, vorba poetului, are şapte inimi în pieptul de aramă, dar politicienii noştri n-au nici mamă, n-au nici tată, nici rude, nici verticalitate. Da, ver-ti-ca-li-ta-tea lipseşte cu desăvârşire, am fost bun la capitolul silabisire… Gicu nu urmăreşte dezbaterile politice din ultima vreme, fiindcă se consideră slab la capitolul politichie şi evită cabina de votare aşa cum evită scaunul dentistului de mulţi ani. Măi, Sandule, Sănducule drag, prietenul meu de suflet şi de pahar, ţie îţi creşte tensiunea în fiecare zi, îmi este sincer teamă să nu îţi facem pomana înainte de şase decembre. Ehe, te uită cum ninge decembre, asta parcă Bacovia a zis-o şi a zis-o bine. Iar al lu’ Alifantis a pus-o pe note, cea mai bună melodie de folk. Voi nu aveţi de unde să ştiţi de folk, ascultaţi numai lăutărească. La noi va fi te uită cum plânge decembre, că ori cu Geoană, ori cu Băse, ori cu tata mare din mormânt tot nasol va fi pentru România. Gore dă cu pumnul în masă. Da’, da’ va fi majoritate parlamentară, vine neamţul prim-ministru, nemţii tot nemţi, ne salvează din necazurile cotidiene. Autostrăzile lor, alea făcute pe vremea lui Hitler, sunt bune şi acu’. Ale noastre se de-co-per-tea-ză - şi eu ştiu să silabisesc, nenică! - imediat după ce taie îmbuibaţii panglicile. Vine televiziunea, vine primarul, vine ministrul, vine reprezentantul firmei, hop panglica, hop dopul de la şampanie, hop friptura la restaurant! Pe urmă dăm în gropi, că pun asfalt cum pui pateu pe pâine. Deci neamţul este bun, eu sunt de acord cu propunerea lui Crin. Sandu îl priveşte pieziş. A zis Vadim că e spion german. Cine e spion?, întreabă Gicu plin de candoare. Johannis, cine altul, Johannis a lu’ Crin. Adică primarul Sibiului e pe statele de plată ale unui serviciu de-ăla secret? Ochii lui Gicu se rotesc tulburător în orbite. Hai, Sandule, gogoşi din astea nu înghit nici măcar eu. 
Să fim serioşi, suntem în prima linie la aruncat cu noroi în oamenii buni… Cum vrea unul să facă bine sar ceilalţi şi îl trag în jos, ca-n bancul cu românii din Iadul pavat cu intenţii bune… Sandu Şpriţ nu se lasă cu una cu două: Eu zic aşa! Şi zic bine! Dacă urli că Geoană este un impostor şi un mincinos, atunci nu te aliezi cu el, nu faci afişe colorate, nu-i ridici mingi la fileu. Stai potolit şi îndemni electoratul să voteze după cum îl taie capul. Nu vrea cu Mirciulică, atunci să voteze cu Trăienel şi cu gaşca. Dacă nu iese Trăienel o să verse duduia Udrea lacrimi amare şi parcă îmi pare rău de ea, ăştia or s-o treacă pe linie decedată. Boc revine la Cluj, Blaga se blegeşte de tot, Flutur ajunge prin insectare, Videanu va rumega borduri dimineaţa, la prânz şi seara, Eba rămâne, totuşi, cu salariul de europarlamentar făcut la apelul de seară… Băi, ce-nseamnă şi democraţia asta, trebuie rotită conducerea la vârf. Nu era mai bine înainte? Aveam un dictator, ne obişnuisem cu el. Acu’ parcă e prea mare vânzoleala, toţi vor să guste din mierea puterii. Nici de diabet nu le e frică. Şi durerile de cap sunt mari. Nu ştiu cu cine să votez… Geoană e molatec. Băsescu e plin de bube, nu-mi place nici de frati-su, nici de Eba, nici de camarila de la Cotroceni. Ce părere aveţi? Da’ pertinente să fie, nu aşa, de ochii lumii. Că la dat din gură nu ne întrece nimeni… Da’ fapte… Gore dă şi el paharul peste cap. Păi ce să spun şi eu, măi Sandule, crezi că Geoană nu vine cu camarila aia după el? O trage cu aţa sau îl trage ea pe el. Vine, îşi instalează baronii de la pesede, ia să vezi ce vesel va fi Mazăre, îşi mai trage o şalupă şi fumează trabuc pe sub zidurile de la Cotroceni… Şi îi dă cu flit lu’ Băse, că nu se au la inimă. Bă, când mă gândesc că vine pesedeul la putere din nou nu-mi arde să mai adorm cu capul pe sânul cald al nevestei. Viaţa asta e plină de surprize date dracu’. Bombonel de-abia aşteaptă să îl tracaseze şi el pe Băse după ce va fi ex-president. Flota ca flota, alea ca alea, ălelalte ca ălelalte, numa’ bube-n cap. Dosare în teacuri. Procese, justiţie oarbă şi pesedistă, televiziuni aservite… Să vezi tu ce jale va fi, iar ţara tot şontâc-şontâc… Gicu scoate telefonul mobil şi pune o melodie. Tanţo, de erai cinstită, acu’ erai fericită, aveai casă şi copii cu bărbatul tău dintâi… Uite, Sandule, tot de cinste se discută şi-n folclorul de mahala. 
Ai văzut tu vreun cinstit prin politică? Că eu nu am văzut… Cel mai cinstit dintre toţi e Iliescu, bă, sărac şi cinstit, se ţine şi bine la vârsta lui… Când cade în melancolie pune imaginile alea de la romexpo, cu minerii… Cu mulţumirile pentru bătaia administrată temeinic şi repetat prin piaţa Universităţii. Sandu dă din cap a înţelegere… Fugit irreparabile tempus – adică timpul fuge ca iepurele şi nu se mai întoarce, că voi nu le aveţi cu latina. Ia mai luaţi un vin şi hai să vă povestesc şi alte chestii din culisele politichiei, că am stat azi-noapte la Gâdea şi la Stan şi m-am conversat şi cu Badea pe urmă… Da’ rămân la părerea mea şi nu mi-o schimb: Crin pupă unde-a scuipat… Mi se face poftă de beţie şi silă de politichie… Da’ nu poci pentru ca să trăiesc nici fără stresul politic, zău aşa… Ei la grivco şi la golden bliţ, noi pe-aci, la cârciuma din cartier. Dacă păstrăm proporţiile şi calitatea şpriţului e cam la fel, vorbă multă, rezultate ioc. Vox populi, vox dei, că bine e să bei!
SURSA FOTO - costel-alexe.blogspot.com; cartoonpress.ro; bfalcescu.blogspot.com;hultan.wordpress.com
Mulge Jiji, mulgeai şi tu, face Jiji brânză, făceai şi tu, tunde Jiji oaia, o tundeai şi tu… Hahaleră care eşti! Băi, Sandule, păi dacă nu votezi cu ăştia barosanii, cu stafuri de campanie şi cu milioane de euro aruncaţi pe apa sâmbetei, eu nu te mai înţeleg… Te dai cu Vadim? Te dai cu ecologiştii? Cu udemereul? Hai că a venit ăla, Kelemen, zice că sintagma stat naţional nu mai e bună şi trebuie să ciripim cu toţii ungureşte. Mie-mi plac unguroaicele, se bagă Gicu în ciorbă neîntrebat de nimeni, da’ parte de ele n-am avut, luai olteancă şi mi-a pus capac. Ştii că m-am îmbătat atunci când am cerut-o de nevastă? Tac’su îmi turna zaibăr în oală şi ea mă fixa cu ochii ăia negri care mă băgau în toate boalele. Când ne-am ridicat ca să dăm mâna eu am ajuns brusc şi inevitabil sub masă, am strigat de-acolo că vreau să fie nevasta mea şi numai a mea, de s-a-nchinat soacră-mea şi-a zis uite, mamă, mult l-ai căutat până l-ai găsit, o să faceţi voi casă când mi-oi vedea eu ceafa. Soacră rea, ce mai, deşi ăsta este pleonasm, pe urmă s-a potolit, că am făcut şi casă cu fii-sa şi nici de băutură nu m-am lăsat. Doar nu eram prost. Da’ unguroaicele… Ehe… Au cucerit lumea cu-n zâmbet şi c-o mişcare din şolduri… Sandu Şpriţ dă din mână, în sensul că nici unguroaicele nu mai sunt ce-au fost în alte vremuri. Acu’ se poartă fetele noastre, Gicule, nu trebuie să ne mai uităm în grădina altora. 
Uite la Roberta de la deputaţi, e simpatică. Înaltă, făcută bine, plezneşte de viaţă, se ofileşte la tribună, păcat de ea. Uite la Ridzi, numa’ bună de scos la plimbare, mai ales că nu stă rău nici la capitolul parale, că a ştiut să-şi taie din caşcaval. Uite la Udrea lu’ Cocoş sau a cui o fi ea, că aruncă ochii peste cap de zici că o ia cu ameţeli, da’ nu ameţeşte niciodată… Îi hipnotizează pe alţii cu privirea. Olguţa Vasilescu nu-i rea deloc, aş zice… Parcă s-a mai îngrăşat, da’ de lepădat nu e… Gore toarnă în pahare şi îi pune la punct. Bă, hai să nu mai vorbim toată ziua de femei, ce dracu’? Nu-i frumos, cu toate că este sănătos. Lăsăm fotbalul şi femeile, deocamdată, cel puţin, că e rost de alegeri şi viitorul ţării nu sună bine. Dacă nu votăm cum trebuie atunci facem feţe-feţe încă cinci ani. Eu aş merge cu Băse pe valurile Dunării, că ne-o scoate el la liman, doar a fost marinar. Cap compas vai mama noastră şi ne scoatem… Crin e moale ca o fătucă nedată la bărbaţi, o avea anemie sau căderi de calciu, Geoană fuge ba la Moscova, ba la Uaşington, zici că are sare pe coadă… Da’ oare ce pune la cale? Îşi duce banii la soacră-sa, face Sandu pe interesantul, nu ai auzit ce-a zic Chirieac ăla, atunci când discuta cu şefu’ de la Integritate? Se duceau la Stănescu, la Snagov şi le-au băgat unii microfoane în torpedo… Bă, e scandal mare, e cu şantaj ordinar şi cu conturi secrete… Cică lua bani ca să dea locuri în parlament, adică era şi este un fel de plasator… Mai vine acu’ şi procurul Catani de Dâmboviţa, Nastasiu ăsta, ăsta cu cartea scoasă în America, ţara tuturor editurilor, cică s-au şterpelit bani din răscumpărarea jurnaliştilor răpiţi în Irakul lui Saddam şi s-au făcut unii oameni. 4 milioane. Nu-i de colo, bani de-o viaţă. Cu voia lu’ dom’ Profesor Băsescu s-ar fi făcut lucrarea, pretenarul lu’ Hayssam… Ehe, votarea ca votarea, da’ când e cu spionaj numai Bond ne mai descurcă… Şi Bond cine e, dacă nu sunt indiscret? Că pe Nastasiu l-au ejectat din Justiţie, vorba lu’ Băse… Întrebarea lui Gore rămâne fără răspuns, fiindcă apare Crin la televizor şi urlă la Geoană… Pajul face clăbuci, pare-se, mormăie Sandu, a fost la confruntarea cu Marinarul şi n-a prea ţinut figura, l-am perceput de-a dreptul timorat… Dacă se ia cu Geoană de moaţe în direct fac cinste! Crainicul anunţă că la orele 18.30 va susţine preşedintele o conferinţă de presă, iar cheflii noştri aplaudă. Sandu e cel mai vesel. Iar îi întărâtă, vă zic eu, o să bage ceva cu Haisam, cu dosarele desecretizate şi iar cade în picioare. 
La care Gicu sare şi completează. Păi eu zic să mai desecretizăm câte un vin, că e bun al dracu’ şi curge natural, şi-om dezbate apoi şi discursul prezidenţial. Că pe Băsescu altfel îl înţelegi dacă eşti în asentimentul lui, cu şpriţul în nas… Se lasă tăcerea câteva minute iar la televizor se succed clipuri publicitare în care candidaţii promit vrute şi nevrute. Gore oftează. Uite că şi eu îi promisei nevesti-mii că ajung devreme acasă şi nu m-am ţinut de cuvânt. Da’ de, aşa este în campanie… Poate nu te mai votează nevastă-ta pentru următorii ani şi cazi în dizgraţie, râde Gicu cu gura până la urechi. Ei şi ce? Crezi că nu mă descurc? Gore ridică un deget către cerul plumburiu. Dacă există turism politic de ce nu ar exista şi unul conjugal?! Iau vreo unguroaică, Gicule, şi învăţăm amândoi să spunem în ungureşte Ia-mă, Doamne, stinge-mi neamul… Ia să mai ciocnim un vin, că nu pot să mă abţin!!! Şi dacă s-o scumpi după alegeri cumpărăm băutură cu pipeta şi tot nu tragem targa pe uscat…
A fost odată ca niciodată… Banal, nu? A fost o ţară frumoasă ca o Cosânzeană, o ţară-femeie râvnită de trei crai care nu doreau, totuşi, decât să o tăvălească binişor la ceas de seară sau de dimineaţă. Dacă tăvăleala erotică furibundă ar fi avut loc şi pe la prânz nu ar fi fost deranjaţi absolut deloc, ceea ce îi enerva cel mai tare fiind doar lipsa evidentă de interes a fătucii în cauză. Ea stătea toată ziua cu nasul pe sus, făcea mofturi, se complăcea într-o regretabilă atitudine de mironosiţă, dădea permanent cu flit. Pentru a le face în ciudă, mişca ostentativ funduleţul bombat şi apetisant, motiv pentru care cei trei prinţi sufereau îngrozitor. Pretendenţii la farmecele femeii-ţară – nişte personaje virile şi puse pe fapte mari – s-au întrecut în discuţii aprinse, în înjurături suculente, s-au luat la palme şi la şuturi, s-au afişat echipaţi în costume fistichii pe la toate adunările stropite cu băuturi ameţitoare. N-au avut loc şi alte evenimente reprobabile deoarece staffurile de campanie… sentimentală vegheau cu ochii cât cepele. Prinţul Băse, recunoscut imediat datorită privirii inconfundabile pe care o înşuruba în adversari, dorea să înfigă ţara-femeie în vârful catargului şi să pornească alături de ea peste mări şi ţări, departe de privirile pofticioase ale contracandidaţilor. Bazându-se şi pe idila anterioară pe care o avusese cu mândra în cauză, îndelung contestată de ceilalţi doi. Prinţul Crin – fost paj ridicat prin mijloace misterioase din mocirla unui mic regat-partid şi ajuns şef cu coroană galbenă pe căpşor – striga la răscruci că o iubeşte frenetic pe ţara-femeie şi că este posesorul unor sentimente adânci şi sincere, demne de tot respectul. Prinţul Mirciulică – un bătrân mag îi spusese mai demult Prinţul Prostănac, ceea ce dusese la o inevitabilă depresie prelungită – miza exclusiv pe relaţiile externe, pe ochii albaştri şi pe nebăgarea de seamă a unor susţinători superficiali. Pe măsură ce se apropia momentul culminat al luptei sentimentale, cei trei prinţi cunoşteau dramele insomniei permanente, implorau pronia cerească, angajau vrăjitori care să distrugă mental adversarii şi înghiţeau poţiuni magice destinate a-i face să urle în public, să agite pumnii în aer şi să promită că dezvirginarea ţării-femeie nu este supremul lor ideal. Ştiţi ce s-a întâmplat într-un final? Fiindcă ţara-femeie nu-i dorea nici pe Băse, nici pe Crin şi nici pe Mirciulică – intuiţia feminină este, de fiecare dată, formidabilă! -, pretendenţii au făcut front comun, au lăsat la o parte orgoliile masculine regretabile, au răpit-o într-o seară fără lună a unui noiembrie sumbru şi au violat-o în grup, pervers şi repetat, pe un câmp care nu mai cunoscuse lama plugului de vreo 20 de ani, de pe vremea lui Ceaşcă Împărat. Ulterior, după ce şi-a extras din păr ciulinii Bărăganului, Cosânzeana Naţională a declarat organelor de ordine sosite la faţa locului că a îndurat această umilinţă sexuală cu zâmbetul pe buze şi că niciunul dintre cei trei prinţi nu a reuşit să o ducă pe culmile orgasmului… Ba chiar le-a dat cu tifla, propunându-le o cură prelungită cu viagra, hrean şi ţelină. Cum Madam Justiţia este oarbă de multă vreme pe aceste meleaguri de basm, niciunul dintre violatori nu s-a ales cu dosar penal. Mai mult, fiecare îşi propune să violeze din nou ţara-femeie atunci când va simţi o altă erecţie electorală fermă şi de lungă durată…
Entries (RSS)