ELTON JOHN - Sacrifice
De va fi să-mi plângi vreodată fiindcă viaţa este dură,
De va fi să-mi spui vreodată că te laşi abandonării,
Am să-ţi râd, iubito-n faţă, hohot lung, fără măsură,
Şi-am să te îmbrac de gală în nisip şi spuma mării.
Când vei fi iar încruntată, obosită chiar de gânduri,
Navigând prin tensiune în corabie de nervi,
Îţi voi scrie cu o pană cele mai frumoase rânduri,
Şi mă voi hrăni cu visul că vei şti să le observi.
Despre duritatea vieţii se pot scrie, azi, volume,
Iar de nebunia lumii râd bolnavii la azil,
Tot aş vrea să-ţi spun de bine, doar de bine ţi-aş tot spune
Şi plantez în dor de viaţă ca într-un teren fertil.
Optimismul de paradă nu-mi provoacă bucurie,
Jumătatea de pahar mă îndeamnă să petrec
Din vocabularul propriu scot fior de nostalgie
Şi prin suflet, fără grabă, toţi cheflii lumii trec.
Lasă-te cuprinsă-n braţe printre patimi colosale,
Printre mari căderi de bursă cu inflaţii te sărut,
Noi suntem cu ale noastre, lumea rea cu ale sale,
Hai să râdem ca nebunii fiindcă-am spus tot ce am vrut.
Am să te întind, iubito, peste ştiri financiare
Care ne asediază şi ne spun c-am sărăcit,
Dintre cele dureroase, doar tristeţea mă mai doare
Şi concluzia că, totuşi, printre crize ne-am iubit…
De va fi să-mi plângi vreodată fiindcă viaţa este dură,
De va fi să-mi spui vreodată că te laşi abandonării,
Am să-ţi râd, iubito-n faţă, hohot lung, fără măsură,
Şi-am să te îmbrac de gală în nisip şi spuma mării…

SURSA FOTO - pixdaus.com
Entries (RSS)
June 22nd, 2009 at 3:01 pm - Edit
Dragii mei, până diseară vă doresc o după amiază luminoasă, plină de gânduri bune!
June 22nd, 2009 at 3:31 pm - Edit
minunata strofa de rezistenta, mai ales ultimul vers are o lirica deosebita! “Şi-am să te îmbrac de gală în nisip şi spuma mării…” e asa de frumos cand cel/cea pe care il cantam imprumuta din darurile si in acelasi timp din simplitatea naturii, ce a “respirat” cu mult inainte de nasterea noastra, a oamenilor!
las un link interesant pentru tine si cititorii tai, sper sa va placa!
http://www.damaideparte.ro/index.php/test-ce-parte-a-creierului-folosesti-in-mod-preponderent/473/
June 22nd, 2009 at 3:35 pm - Edit
Buna ziua, Cristian ! Un inceput de saptamana pe sufletul tau !
Poezii in care “iubito” este adresantul numai la tine pot gasi.
Cu asemenea partener, care iti seamana optimism in gradinile sufletului, greutatile vietii par mult mai usor de surmontat.
“Hai să râdem ca nebunii fiindcă-am spus tot ce am vrut.”
June 22nd, 2009 at 3:56 pm - Edit
Superb! Rânduri pline de optimism și încurajare.. O după amiază plăcută și ție!
June 22nd, 2009 at 4:01 pm - Edit
Rimă, ritm, măsură, totul e perfect! Iată o altă latură a poetului pe care o descopăr cu bucurie: versul clasic! Felicitări! Iată că aici se vede măiestria că versul clasic nu te închide ca într-o scoică…gândurile sunt la fel de libere iar simţămintele la fel de albe!
O revenire plăcută într-o seară înstelată!
PS. Cum se cheamă gestul de a anunţa ,,lipsa” pentru câteva ore? Respect pentru cititori şi bun simţ…Nobil! Admirabil!…Nu ştiu ce să mai zic…mi s-a încălzit sufletul! Hai să îi contaminăm pe oameni cu bunul simţ!
June 22nd, 2009 at 4:12 pm - Edit
Foarte luminoase randurile tale… Infuzie de bine… Primim si multumim.
“Despre duritatea vieţii se pot scrie, azi, volume,
Iar de nebunia lumii râd bolnavii la azil”
Da… e loc si inca prea, umplut de incruntare si de “of-of, mai-mai”… Dar jeluirea nu produce, doar reduce…
“Noi suntem cu ale noastre, lumea rea cu ale sale,
Hai să râdem ca nebunii fiindcă-am spus tot ce am vrut.”
Ei, da, asta da… Cel mai bun lucru de facut…
Si continuat cu
“Şi prin suflet, fără grabă, toţi cheflii lumii trec.”
Minunat! Ahh, minunat!
“Dintre cele dureroase, doar tristeţea mă mai doare
Şi concluzia că, totuşi, printre crize ne-am iubit…”
Da. Tristetea este, dar nu tot timpul… Minunat sa prindem “printre crizele”, pentru a ne iubi… si pentru a rade. Asta va micsora tipul crizelor, sporind pe cel dedicat iubirilor… Iubirea asta, “peste stirile financiare”, imi aminteste de “Iubiti-va pe tunuri”…
Frumos cantec, optimist, tonic, adevarat!
Imbracamintea de gala din final - o superba invaluire in frumos…
Multumim de toate. Zi de minune, seara de vis!
June 22nd, 2009 at 4:32 pm - Edit
Asemenea… Frumoase versuri, ca de fiecare data de altfel.
June 22nd, 2009 at 4:41 pm - Edit
criza e criza, iubirea e iubire. n-ar trebui sa le lasam sa se intersecteze…
June 22nd, 2009 at 5:08 pm - Edit
Criza asta a ajuns sa influenteze pana si poezia. Fir-ar ea sa fie de criza. Auzi colo “Am sa te intind, iubito, printre stiri financiare” !
June 22nd, 2009 at 5:53 pm - Edit
Unii plâng pe proaspete morminte,
Cu regrete alţii îşi aduc aminte,
Ea varsă lacrimi pentru bolnavi părinţi,
Alţii sunt amăraţi şi nefericiţi,
Plânge o mamă pentru ai ei copii,
Mulţi pentru pierdutele iubiri,
Eu?
Plâng atunci când sunt neputicioasă
Când a mea soartă nu e victorioasă.
Când alţii hotărasc şi mi-o dictează,
Când viaţa ei mi-o controloează.
Când simt că altă cale nu mai pot
Să găsesc prin al vieţii labirint
Mă doare sufletul, cu inimă cu tot
Şi plâng…prin ochi lăcrimând
June 22nd, 2009 at 5:54 pm - Edit
imi place cum faci haz de necaz si cum prezinti intr-o nota jucausa toate problemele care ne framanta, cum am mai spus ferice de muza
June 22nd, 2009 at 5:57 pm - Edit
SUPERBA!!!!
June 22nd, 2009 at 6:17 pm - Edit
O dupa amiaza frumoasa si tie !!!
Imi place poezia ta. Cu siguranta iubita nu o sa reuseasca sa se intristeze niciodata alaturi de tine !
June 22nd, 2009 at 6:33 pm - Edit
“Când vei fi iar încruntată, obosită chiar de gânduri,
Navigând prin tensiune în corabie de nervi,
Îţi voi scrie cu o pană cele mai frumoase rânduri,
Şi mă voi hrăni cu visul că vei şti să le observi.”…foarte frumoasa intreaga poezie,insa mie imi place ,in mod deosebit, aceasta strofa…foarte interesanta abordarea crizei economice transpusa in iubire…felicitari cristian…
June 22nd, 2009 at 7:01 pm - Edit
Minunate versuri.
Cu stima si respect, Cosmin.
June 22nd, 2009 at 7:50 pm - Edit
,,Despre duritatea vieţii se pot scrie, azi, volume,
Iar de nebunia lumii râd bolnavii la azil,
Tot aş vrea să-ţi spun de bine, doar de bine ţi-aş tot spune
Şi plantez în dor de viaţă ca într-un teren fertil.,,
În ,,duritatea vieţii,, şi ,,nebunia lumii,, doar ,,dorul de viaţă,, şi iubirea ne mai ţin pe linia de plutire…
Frumoase versuri, din care, realitatea crudă a zilelor noastre, tresare şi ne îndeamnă la o luptă necurmată, pentru supravieţuire…
Speranţa cu drag!
June 22nd, 2009 at 8:28 pm - Edit
Deci poezia asta e GENIALA, mie unul mi-ai dovedit nu ca esti sclipitor, dar ca esti genial,deja simt ca iubesc poezia asta.Deci yic eu ca este manifestul suprem de genialitate in versuri, MAESTRE, indruma-ti condeiul spre inalte orizonturi…
June 22nd, 2009 at 8:50 pm - Edit
Domnul sa va Binecuvanteze Frate in Domnul , va doresc activitate Placuta. Doamne ajuta! Al tau frate, Pr. Diacon Cazacu Gheorghe.
June 22nd, 2009 at 9:12 pm - Edit
In seara asta ploioasa, rima ta este ushor ironica; inflexiuni minulesciene pe tonuri soresciene..asha am simtzit ” sacrificiul”.
June 22nd, 2009 at 9:16 pm - Edit
Nu pot să spun decât că e încântător poemul tău, “Îţi voi scrie cu o pană cele mai frumoase rânduri,
Şi mă voi hrăni cu visul că vei şti să le observi”, până la urmă iubirea e tot ce contează, cum altfel am putea supravieţui în ritmul infernal al vieţii cotidiene…
Îmi place foarte mult strofa care se repetă, iar versul “Şi-am să te îmbrac de gală în nisip şi spuma mării” e ca o evadare din realitate, o conexiune la elementele naturii, nisipul si spuma marii cu care iti imbraci iubita imi dau senzatia ca deşi rautatea lumii doare, te poti detaşa prin gânduri profunde şi idealuri măreţe. Eşti un poet minunat! Îţi doresc o seară frumoasă.
June 22nd, 2009 at 9:19 pm - Edit
superb Cristian….
o seara placuta!!
June 22nd, 2009 at 9:30 pm - Edit
Cristian, am zambit putin, ai reusit in plina criza sa introduci puterea dragostei:
“Lasa-te cuprinsa-n brate printre patimi colosale,
Printre mari caderi de bursa cu inflatii te sarut,”
dragoste ce uita sau inchide ochii la relele ce ne inconjoara
“Si concluzia ca, totusi, printre crize ne-am iubit…”
June 22nd, 2009 at 9:50 pm - Edit
Prea frumos! Comentariile imi par de prisos!
June 22nd, 2009 at 10:16 pm - Edit
Cristian, superba poezie! Meelodia este vibranta…
June 22nd, 2009 at 10:17 pm - Edit
^ asemenea si tie.
Ionut…parca el a scris tot . . . asa de…EL.
June 22nd, 2009 at 10:31 pm - Edit
Frumos, imi place
June 22nd, 2009 at 10:59 pm - Edit
Pe ora de noapte te-am citit… Ai insailat-o frumos si astazi…
Astept ziua in care voi spune ca ai dat-o in bara… Stau la panda…
June 22nd, 2009 at 11:46 pm - Edit
“De va fi să-mi plângi vreodată fiindcă viaţa este dură,
De va fi să-mi spui vreodată că te laşi abandonării…”,versurile astea cred ca e ceea ce simtim multi dintre noi,dar nu toti au norocul sa li se spuna de bine, “doar de bine ţi-aş tot spune
Şi plantez în dor de viaţă ca într-un teren fertil”.
Esti un om optimist si stii sa te bucuri de orice.
Noapte buna si vise placute!
June 23rd, 2009 at 1:25 am - Edit
Dacă în nebunia vieţii nu-ţi pierzi cumpătul şi reuşeşti să râzi” eşti cu adevărat un învingător.”
Dacă reuşeşti în isteria crizei să iubeşti cu patimă” eşti un om cu adevărat împlinit.”
Dacă reuşeşti să le faci pe amândouă în viaţa asta cuprinsă de nelinişti şi întrebări atunci poţi spune la sfârşit de drum
“SUNT FERICIT! ASTA ESTE TOT CE CONTEAZĂ!”
June 23rd, 2009 at 3:01 am - Edit
@Iulia – mulţumesc mult şi pentru vizită şi pentru comentariu şi pentru link… Îl recomand şi eu celor care au răbdarea să treacă pe aici…
@Leo – hai să râdem, ce să facem? Aşa este, adresantul meu este „iubita”… Nu pot să fiu altfel…
@Thornofrose – mulţumesc, eu îţi doresc deja vise plăcute, fiindcă am revenit pe blog târziu în noapte…
@Mariana – mulţumesc pentru comentariu… Încerc să păstrez legătura cu musafirii mei dragi chiar şi atunci când lipsesc. Aşa mi se pare normal. Dacă oamenii îşi rup din timpul lor pentru a citi ceea ce scriu eu, atunci trebuie să spun şi eu că un anumit număr de ore nu voi fi prezent pentru a răspunde foarte repede comentariilor… Dacă n-aş face asta m-aş simţi vinovat…
@Mikka – mulţumesc mult! De fiecare dată reuşeşti să faci o disecţie pe text care îmi provoacă o plăcere totală… Mă bucur că aceste versuri ţi-au plăcut… Am vrut să reiasă mult optimism din poezia asta, sper că mi-a ieşit…
@bl000g- mulţumesc mult, la bună recitire!
@Oceania – poate că numai în poezie pot să se intersecteze criza şi iubirea… Ce să facem, se pare că şi versul plăteşte tribut crizei…
@Geocer – tu ai vorbit în prealabil cu tovarăşa mea?
@Floare de Colţ – mulţumesc mult pentru versurile frumoase…
@Cristina – mulţumesc, muza comentează din când în când, zice să nu mă mai gândesc la criză…
@Nikol – mulţumesc din suflet!
@Hime – câteodată o mai întristez eu, dar pe urmă încerc să o împac…
@mmary – mulţumesc pentru vizită, bine ai venit, sper să ne recitim cu mare plăcere în continuare…
@Daquinus – mulţumesc mult, la bună recitire!
@Speranţa – mulţumesc pentru vizită – nu trebuie să coborâm niciodată garda atunci când este vorba despre iubire sau despre viaţă…
@Mikaeleon – ai exagerat, stimabile, de unde genialitate? Dar mulţumesc pentru apreciere… Genialitatea este ceva care nici n-ar trebui atins, după părerea mea, ar atârna cam greu pe umeri. Sau ar fi precum o bilă de picior… Nu, gânduri, atât şi nimic mai mult…
@Pr. Diacon. Gh – părinte, bine aţi venit… Aţi nimerit o poezie de dragoste. În alte zile e chef cu lăutari!
@Gina – n-ai „simţit” rău… Mulţumesc pentru vizită!
@Bianca – mulţumesc, încerc să scriu doar ceea ce simt, atât şi nimic mai mult… Şi mă bucur când am un astfel de feed-back…
@Florin – mulţumesc mult!
@Paul – cu criză sau fără criză, dragostea este peste tot!
@Mistique – mulţulţumesc mult de tot!
@Simon Cristian – mă bucur enorm pentru că aceste versuri scrise chiar azi au plăcut…
@Alexa’andra – mulţumesc pentru vizită!
@Adrian – mulţumesc!
@Paul Gabor – dacă va fi s-o dau în bară – deşi probabil că o mai dau din când în când – te rog mult de tot să nu ai milă. Fără menajamente!
@Gabi – o noapte minunată şi ţie, mulţumesc pentru cuvintele frumoase…
@Geanina – să ştii că trec prin viaţă cu zâmbetul pe buze… Şi e tare bine… Învingător? Nu ştiu… Dar trecător vesel DA…
June 23rd, 2009 at 10:16 am - Edit
Hmmm… Placere totala… Si doar de la cateva randuri. Care tot de la tine pleaca. Mai draga, ce simplu ajungi la bine… Pai, cum sa nu fii optimist?
O zi de mare stralucire iti doresc! Dincolo de plafonul de nori e Soarele, “care este” :)))
June 23rd, 2009 at 12:00 pm - Edit
foarte interesanta poezia..cu miscari de vers eminesciene si uneori cu tresariri paunesciene..
ce bine ar fi sa fim cu 100 de ani mai devreme..am fi cei mai mari scriitori:)
June 23rd, 2009 at 1:20 pm - Edit
@Mikka - o zi minunată şi ţie, însorită dacă se poate, fiindcă se anunţă iar ploi peste Bucureşti.
@Paul - influenţele nu fac niciodată rău, singura problemă este că nu mi-aş dori să fiu sau să fi fost un mare scriitor… Scrisul rămâne - cel puţin pentru mine - o supapă… Că iese mai bine sau mai rău nu are importanţă…
June 23rd, 2009 at 5:01 pm - Edit
Nu cred ca mi-au mai ramas cuvinte de lauda la adresa poeziei, ca le-au spus cei de dinaintea mea care se pricep mai bine ca mine, de remarcat faptul ca ai potrivit piesa de pe fundal cu poezia.
PS: Imi cer scuze ca nu ti-am mai vizitat blogul, promit ca ma revansez
June 23rd, 2009 at 6:46 pm - Edit
cine, daca nu iubirea ne aduce speranta si puterea de a trece peste toate?
June 23rd, 2009 at 10:25 pm - Edit
@Hefe - bine ai revenit, nu este nicio problemă, nu trebuie să intri în fiecare zi, sunt şi alte lucruri mult mai importante de făcut… Sper că eşti OK din toate punctele de vedere…
@Andrea - numai iubirea, într-adevăr…
June 23rd, 2009 at 11:18 pm - Edit
am recitit-o, raman la aceeasi pare, e geniala!
June 24th, 2009 at 7:22 am - Edit
superrrrr
June 24th, 2009 at 10:10 am - Edit
@Mikaeleon - mulţumesc mult…
@Gabriela - bine ai venit, sper să revii şi altădată, dacă timpul îţi permite…