Noi doi…
Ne mai prefacem, public, că suntem un tandem,
Bifând o altă zi în suflete-caiete,
Eu nu te-aud râzând, tu nu auzi cum gem
Şi suntem ca doi clovni cu lacrimi din paiete.
Singurătate dublă, speranţe separate,
Probabil numai nervii îi punem la un loc,
Tot evităm să spunem „aşa nu se mai poate”,
Doi cartofori ce-şi joacă destin şi nenoroc.
Noi doi…
Pragmatica ruletă, morişcă neoprită,
Aşteaptă miza mare depusă de-amândoi,
Pariul tău mă doare, pariul meu irită
Şi încă n-am aflat ce s-a-ntâmplat cu noi.
E vorba în doi peri la modă de o vreme,
Suntem mai despărţiţi ca doi vecini certaţi,
Nu abordăm decât contradictorii teme
Şi-n general ne credem complet nevinovaţi.
Noi doi…
Cu viaţa-n faţă şi cu viaţa-n spate,
Crezând că e posibil să conlucrăm cumva,
Dispuşi să cumpărăm iubire şi în rate,
Având pe feţe riduri şi măşti de mucava,
Noi suntem voiajorii ce-şi vând prin uşi destinul,
Noi suntem amărâţii pierduţi şi negăsiţi,
Nu ne ajută lumea, nu ne îmbată vinul
Şi nici nu îndrăznim să fim mai liniştiţi.
Noi doi…
Ce disperare cruntă servim la orice masă,
Ce nepăsare rece s-a strecurat subtil,
Pe umeri cocoşaţi neliniştea apasă
Şi suntem ca o bombă, şi suntem şi fitil.
Poate că-ar trebui să o lăsăm mai moale,
Poate că-ar trebui să ne mai reciclăm,
Cu gândurile mele, cu gândurile tare,
Poate că ar fi cazul spre munţi să mai plecăm.
Noi doi…
Pierduţi printre dileme personale
Nici n-avem timp să spunem „Ce mai faci,
„Cum ţi-a fost azi, mai spune-mi de-ale tale,
Ai bani de buzunar, cum te îmbraci?!”
Noi doi…
Aceiaşi voiajori vânzând destinul
La uşa unor suflete-caiete,
Doi clovni ce nu mai pot să-şi bea nici vinul
Şi plâng cu-aceleaşi lacrimi din paiete…
Sursa FOTO - heatherdillon.blogspot.com
Entries (RSS)
February 22nd, 2009 at 7:51 am - Edit
Trist…
(din pacate stiu cum e )
February 22nd, 2009 at 10:11 am - Edit
Da, e trist. Dar asta nu înseamnă că trebuiesc şi acceptate astfel de situaţii. Depinde de fiecare, ca zilele alea gri de care vorbeai tu, să le transforme în roz..
February 22nd, 2009 at 10:52 am - Edit
Imi plac toate poeziile pe care le postezi, incat la un moment dat, cu voia ta le voi “fura” pe toate si le voi printa, facandu-mi un “caiet” cu ele, sa le am mereu pe birou.
O zi placuta iti doresc!
February 22nd, 2009 at 11:05 am - Edit
De asta mi-e cel mai teama…
February 22nd, 2009 at 1:00 pm - Edit
Imi plac foarte tare poeziile tale, asta in special pune punctul pe i. stii tu, been there, done that. frumos oricum
February 22nd, 2009 at 3:05 pm - Edit
este trist ,nu stiu daca eu as accepta dar…in iubire nu se stie niciodata !
February 22nd, 2009 at 3:06 pm - Edit
uitasem…este atat de greu sa te simti singur atunci cand esti in doi…
February 22nd, 2009 at 5:48 pm - Edit
Uneori cuvintele nerostite, ti se intorc pe buze de undeva din trecut..
February 22nd, 2009 at 8:06 pm - Edit
cam trist postul tau, cunosc si eu toate ipostazele poetice, si de bucurie, si de tristete. ti-as dori sa traiesti doar prima, cat mai mult.
February 22nd, 2009 at 8:35 pm - Edit
Să v-amintiţi mereu ce e frumos în voi
Iubirea se-ntristează când uiţi s-o preţuieşti
În nopţi în care somnu-i plecat după poveşti
Dorinţa-i regăsită în dorul de voi doi…
E trist când ,,singurătatea dublă,, ne ademeneşte şi lipsa comunicării e prezentă. Poate ar fi bine sa ,,vă luaţi gândurile,, şi să plecaţi ,,spre munţi,,
Speranţa cu drag!